Astmul

Dr. Cristina Lupascu
Medic specialist medicina de familie

Ce este astmul?

Astmul este o boala cronica caracterizata prin inflamatia cailor aeriene, care se manifesta prin ingrosarea peretilor acestora, ingustarea lor si productie de mucus in exces. Modificarile duc la dificultati de respiratie, tuse,  wheezing (respiratia “fluiera” sau “suiera” in piept) si senzatie de constrictie toracica.

Gravitatea bolii difera de la forma usoara, care se manifesta doar uneori, la boala invalidanta, care impiedica activitatile zilnice si poate duce la un atac de astm fatal.

Din fericire, desi astmul este o boala cronica, el poate fi controlat, in asa fel incat pacientul sa duca o viata normala.

Cauze

Nu se cunosc cauzele pentru care unele persoane sunt afectate de astm si altele nu, dar cel mai probabil este o combinatie de factori genetici si ambientali care duc la dezvoltarea bolii.

Factori de risc pentru astm sunt:

• o ruda apropiata sufera de astm, intoleranta la lactoza, dermatita atopica sau rinita alergica ;
• suferiti de rinita alergica, dermatita atopica sau intoleranta la lactoza ;
• fumatul (fumatul in timpul sarcinii este un factor de risc pentru copil) ;
• obezitatea;
• expunerea la gaze, pulberi, polen, praf, in special in cazul astmului ocupational.

Factori determinanti si agravanti:

• alergenii respiratori ca mucegaiuri, polen, alergeni de la animale cu blana sau pasari (pene), praf ;
• infectiile respiratorii (in special cele date de virusuri);
• efortul fizic intens (mai ales in cazul astmului indus de efort) ;
• aerul rece, ceata;
• poluantii si iritantii respiratori (fum, gaze de esapament) ;
• unele medicamente cum ar fi aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, betablocantele;
• esofagita de reflux;
• stressul emotional (si supararea, dar si bucuria pot declansa o criza) ;
• anumite alimente, in cazul persoanelor care au alergii alimentare;
• perioada menstruala la femei.

Simptome

Simptomele de astm variaza atat ca gravitate, cat si in ceea ce priveste frecventa de aparitie.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• dispneea – respiratia ingreunata;
• durerea sau disconfortul toracic – senzatia de stransoare la nivelul pieptului ;
• tusea – predominant nocturna, care trezeste pacientul din somn sau matinala;
• wheezing – ul – fluieraturi sau suieraturi in piept, in principal in faza de expir. Wheezing-ul este un simptom foarte frecvent la copii.

Semnele care  indica o agravare a bolii:

• simptomele de astm sunt mai frecvente ;
• este necesar sa folositi medicatia de criza mai des ;
• accentuarea dispneei (se poate evidentia cu ajutorul unui aparat, numit peakflowmetru).

Semne de alarma, care impun consult medical de urgenta:

• simptomele de astm se inrautatesc rapid ;
• ati folosit medicatia de criza si nu ati obtinut niciun rezultat ;
• aveti dificultati la respirat, chiar si daca nu faceti nici un efort.

Complicatii

Simptomele se pot prelungi si deveni mai grave, afectand activitatile zilnice si somnul ; creste absenteismul scolar sau la locul de munca ; creste frecventa atacurilor severe de astm, care impun vizite la camera de garda ; in timp, caile aeriene se ingusteaza permanent, ducand la insuficienta respiratorie cronica.

Metode de diagnostic

Examen clinic general:

• medicul va va examina si va va pune intrebari legate de afectiunea curenta, dar si legate de stilul dvs. de viata, pentru a exclude alte boli respiratorii cronice sau acute.

Teste diagnostice:

• spirometria este testul care stabileste diagnosticul de astm. Veti sufla intr-un aparat, care masoara cantitatea de aer expirat dupa un inspir prelung si viteza cu care puteti sa il expirati. Pentru a face diferenta cu alte boli respiratorii, dupa o prima masuratoare veti fi pus sa inhalati 2 pufuri de Ventolin si apoi veti mai face o masuratoare. Doar asa se poate diferentia astmul de alte afectiuni respiratorii cronice asemanatoare.
• alte teste diagnostice, marea majoritate bazate tot pe respiratie, se efectueaza in spital, sub supraveghere stricta, in cazul in care exista in continuare dubii privind dignosticul Dvs.

Tratament

Tratamentul pentru astm contine unul sau mai multe medicamente care pot controla evolutia pe termen lung a bolii. Medicamentele folosite sunt de doua feluri:

• medicatia de criza : este reprezentata de bronhodilatatoare (beta-agonisti cu durata scurta de actiune), cum este Ventolinul, care se administreaza doar pentru ameliorarea de moment a simptomelor, numai in caz de necesitate. Se foloseste si inainte de efort fizic, in cazul astmului indus de efort.

Doar in anumite crize, medicul Dvs. va poate prescrie si alte tipuri de medicamente care sa fie luate pe o perioada scurta de timp (corticosteroizi orali, ipratropium bromid).

• medicatia de control: se foloseste zilnic, pentru a preveni aparitia crizelor de astm si a insuficientei respiratorii cronice datorate astmului necontrolat pe termen lung, indiferent daca aveti sau nu simptome de astm
• corticosteroizii inhalatori: sunt cele mai frecvente medicamente folosite in controlul astmului. Se folosesc ca atare sau in combinatie cu bronhodilatatoare (beta-agonisti) cu durata lunga de actiune. Intrucat se administreaza pe cale inhalatorie, au putine efecte secundare comparativ cu corticosteroizii orali si au o siguranta crescuta in administrare. De aceea, pot fi folositi pe durate foarte lungi de timp sau chiar toata viata ;
• antileucotriene: din aceasta clasa face parte montelukastul. Se gasesc sub forma de tablete, care se inghit. Pot controla simptomele de astm pana la 24 de ore. Au ca efecte secundare posibile depresia, gandurile suicidare, agitatia, agresivitatea, halucinatiile. Daca observati ca suferiti de vreunul dintre efectele secundare mentionate, opriti tratamentul si mergeti la medic imediat ;
• teofilina cu eliberare prelungita : este un medicament administrat pe cale orala, care are ca efect relaxarea musculaturii netede din jurul cailor respiratorii. Este mai putin folosita astazi, deoarece are si efecte secundare (varsaturi, diaree, tulburai de ritm cardiac) ;
• beta-agonistii cu durata lunga de actiune : se folosesc doar in combinatie cu corticosteroizii inhalatori, deoarece sunt asociati cu risc crescut de exacerbare astmatica majora. Nu se folosesc pentru a calma simptomele de astm.

Alte terapii se adreseaza factorilor determinanti sau agravanti: medicatia antialergica specifica, imunoterapia, terapia biologica in cazurile extreme, sau chiar termoplastia bronsica.

Mod de viata

Cateva modificari in stilul de viata al pacientului cu astm pot ajuta la reducerea frecventei si severitatii simptomelor, prin evitarea factorilor determinanti si prin mentinerea unui organism sanatos si rezistent.

Evitarea factorilor determinanti / declansatori:

• folositi aerul conditionat – reduce concentratia de polen si fungi din atmosfera cu conditia ca filtrele sa fie curatate si schimbate regulat ;
• decontaminati casa – asigurati-va ca nu aveti un mediu propice pentru dezvoltarea mucegaiului, igrasiei, acarienilor din praf. Evitati lana, puful, bumbacul, plusurile. Nu aglomerati casa cu perdele si draperii grele, covoare, cuverturi groase si jucarii greu de curatat ;
• mentineti in casa umiditatea optima – aceasta ar trebui sa se situeze intre 30 si 50%, ideal 45%. Folositi, dupa caz, dezumidificatoare sau umidificatoare de aer ;
• reduceti contactul cu alergenii de origine animala – in special animalele cu blana si pasarile sunt cele care provoaca alergii, fie prin descuamari ale pielii, fie prin actiunea de curatare a blanii si uscarea pe aceasta a salivei incarcate de alergeni. Evitati animalele de companie sau, daca nu se poate, asigurati-va ca acestea sunt imbaiate si tunse ; e de preferat ca ele sa nu patrunda in dormitor.
• faceti curatenie in casa frecvent – in special stergerea prafului si aspirarea cu un aspirator performant (cu filtru HEPA) reduce concentratia de alergeni in locuinta ;
• acoperiti-va nasul si gura cand e frig ;
• folositi o doza de Ventolin inainte de a face un efort fizic crescut.

Mentinerea starii de sanatate generala si evitarea afectiunilor care agraveaza astmul:

• administrati-va corect si regulat medicatia recomandata de medicul Dvs.;
• vaccinati-va antigripal;
• evitati fumul de tigara;
• mancati multe fructe si legume ;
• faceti miscare si evitati ingrasarea.