Comorbiditatile si interacțiunile medicamentoase la pacientul varstnic cu astm

Comorbiditățile și interacțiunile medicamentoase la pacientul vârstnic cu astm

Dr. Adela Iancu

Astmul poate fi sub-diagnosticat la persoanele în vârstă, din cauza percepţiei greşite cum că dispneea este normală când îmbătrâneşti, din cauza condiţiei fizice sau a activităţii reduse. Astmul poate fi, de asemenea, supra-diagnosticat la vârstnici prin confuzie cu dispneea determinată de insuficienţa ventriculară stângă sau de cardiopatia ischemică. Dacă există antecedente de fumat sau expunere la combustibil din biomasă, trebuie luat în considerare diagnosticul de BPOC sau de overlap (suprapunere) astm-BPOC[1].

Tratamentul de fond și în criză al astmului cuprinde următoarele clase de medicamente: corticosteroizi inhalatori, BADSA-Beta2-agonişti cu durată scurtă de acţiune, anticolinergice, inhibitori de leukotriene[1]. Principale clase de medicamente folosite de pacienții vârstnici pentru alte patologii sunt reprezentate de diuretice, beta-blocante, inhibitori enzimă de conversie, blocanți canale de calciu, statine și inbitori de pompă de protoni.

Tabel 1. Interacțiuni medicamentoase

M1 Pe baza farmacologiei respective, corticosteroizii și diureticele sistemice (de ansă și tiazidice) sunt cunoscute pentru determinarea creșterii secreției renale de potasiu. Efectul sistemic al beclometazonei este redus, posibilitatea ca terapia concomitentă să fie aditivă pentru hipokalemie este mică, dar trebuie monitorizată[2].

M2 Monitorizarea pacientului pentru un risc crescut de hipokalemie și efectele asociate (de exemplu, tulburări de conducere cardiacă) la pacienții care primesc terapie concomitentă cu beta2-agoniști și diuretice tiazidice. S-au înregistrat modificări EKG, mai ales la pacienții cu nivel initial scăzut de potasiu. Mecanismul acestei interacțiuni ar părea legat de efectele hipokalemice combinate ale fiecărei clase de medicamente[3].

M3 Beta blocanții cardioselectivi sunt, în general, considerați că au un potențial mai mic pentru bronhoconstricție semnificativă, în special la doze mai mici. Este important de menționat că, în ciuda riscului mai mic de efecte pulmonare adverse, beta-blocanții cardioselectivi pot afecta negativ funcția pulmonară la pacienții care sunt tratați cu beta2-agoniști. În ceea ce privește efectul beta2-agonistului asupra controlului frecvenței cardiace a terapiei cu beta-blocante, datele disponibile (deși limitate) sugerează că aceasta este în mare parte o preocupare teoretică și este puțin probabil să aibă o semnificație clinică[3].

M4 Monitorizarea pacientului cu tratament diuretic, în special tiazide și concomitent anticolinergice impune evaluarea tranzitului intestinal, se poate observa o reducere a  motilității gastrointestinale[4].

Pentru a prescrie o schema terapeutică la pacientul vârstnic  trebuie să răspundem mai întâi la căteva întrebări:

  1. Este necesara terapia farmacologica?
  • avem în vedere includerea medicamentelor  strict necesare tratamentului comorbidităților.
  1. Ce tip de preparat trebuie ales?
  • trebuie să evaluăm dificultățile  de înghițire, de vedere, cognitive.
  1. Cum se ajustează doza?
  • de evaluat individual fiecare pacient.

La evaluarea pacientului vârstnic în vederea recomandării schemei terapeutice vom lua în considerare următoarele aspecte:

  • Nu există nici un medicament pentru a trata senescența.
  • Se exclud medicamentele ce scad calitatea vieții.
  • Se face o analiză riguroasă a raportului eficacitate/riscuri.
  • Stabilirea unor priorități pentru tratament mai ales pentru produsele nefarmacologice.
  • Recomandați numărul minim de medicamente administrate concomitent.
  • Aprecierea funcției hepatice, renale.
  • Inițial se recomandă doze mici, ce sunt crescute progresiv.
  • Anticiparea reacțiilor adverse.
  • Educarea pacientului și a familiei.
  • Reevaluarea permanentă.
  • Criteriile Beers – identificarea medicamentelor considerate inadecvate atunci când sunt prescrise vârstnicilor[5,6].

Bibliografie

  1. GINA. Pocket Guide for Asthma Management and Prevention. 2019.  https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2019/04/GINA-2019-main-Pocket-Guide-wms.pdf
  2. Mangone M, Spagnolo A, Capurso G, et al, “Rhabdomyolysis Due to Severe Hypokaliemia in a Crohn’s Disease Patient After Budesonide Treatment,” Dig Liver Dis, 2006, epub Oct, 16, 2006.
  3. Lipworth BJ, McDevitt DG, and Struthers AD, “Prior Treatment With Diuretic Augments the Hypokalemic and Electrocardiographic Effects of Inhaled Albuterol,” Am J Med, 1989, 86:653-7.
  4. Ajimura CM, et al, Drug Interactions with oral inhaled medications. J Pharm Technol. 2018 Dec; 34(6): 273–280
  5. Mangoni AA, Jackson SHD.Age-related changes in pharmacokinetics and pharmacodynamics: basic principles and practical applications. Br J Clin Pharmacol. 2004 Jan; 57(1): 6–14 doi: 10.1046/j.1365-2125.2003.02007.x
  6. American Geriatrics Society Updated Beers Criteria for Potentielly Inappropriate Medication Use In Older Adults 2019

 

 

 

 

 

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support