Un sfert dintre adolescenții din România au fumat cel puțin o dată în viață

Un sfert dintre adolescenții din România au fumat cel puțin o dată în viață, peste 50.000 fumează în mod curent

Adolescenții de 13-15 ani din România sunt expuși direct tacticilor de marketing ale industriei de tutun

187.330 de copii români între 13 și 15 ani au fumat cel puțin o dată în viață  iar 53.523 de copii români între 13 și 15 ani fumează în mod curent

Apariția unei noi categorii de consumatori de produse din tutun încălzit în rândul tinerilor de 13-15 ani, urmarea directă a promovării agresive și lipsei de reglementări

Influencerii și decidenții trebuie să se implice direct în protejarea adolescenților de dependența de tutun

 

 

București, 31 mai, 2020

Ultimul studiu global Global Youth Tobacco Survey (2017 – 2018) România privind consumul tutunului, implementat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 5.409 copii şcolarizaţi în clasele VI-VIII, cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani a relevat faptul că 30,1% dintre respondenți au încercat să fumeze țigarete cel puțin o dată, iar 8,6 % dintre intervievați au fumat țigarete în ultimele 30 de zile.

La nivelul țării noastre, 53.523 de copii cu vârsta între 13 – 15 ani sunt consumatori constanți de tutun. Iar numărul țigărilor fumate de cei mici are o medie de 83.027.280 pe an, în contextul în care fumatul este prima cauză de îmbolnăvire în România și în lume – peste 36.600 de români mor anual din cauza fumatului. 

Accesibilitatea produselor din tutun  nu doar crește numărul fumătorilor, ci le permite minorilor să își achiziționeze produse din tutun: în urma unui studiu, peste 70,7% dintre copii afirmă că și-au cumpărat țigările de la magazin, din sursă legală.

Ziua Mondială fără Tutun este  marcată pe 31 mai a fiecărui an de Organizația Mondială a Sănătății, alături de partenerii săi la nivel global. Anul acesta tema acestui eveniment global se concentrează pe protejarea tinerilor împotriva manipulării industriei de tutun și prevenirea utilizării produselor cu tutun și a nicotinei de către tineri.

Noile produse destinate fumatului cresc procentul copiilor de 13-15 ani care fumează

În eforturile sale de a promova produsele din tutun, producatorii a recurs la a produse din ce în ce mai atractive, din perspectiva ambalajului și al brandingului, ducând la creșterea interesului adolescenților pentru țigaretele electronice și produsele din tutun incălzit. Prin folosirea comunicării în mediul online, industria de tutun evită reglementările care vizează doar publicitatea tradițională. Ca atare, se observă o creștere procentuală în cazul copiilor de 13-15 ani care fumează curent țigări electronice și  apariția unei categorii care câștigă teren în rândul consumatorilor de nicotină: cei care fumează produse din tutun încălzit. 

Deși procentul adolescenților care fumează în prezent țigări este în scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că mai mulți fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit. Astfel, în 2017, procentul total al elevilor care fumau țigări electronice erau aproape egal cu cel al celor care fumează țigări obișnuite (8,2% respectiv 8,6%). Mai mult, mai mulți băieți afirmă că preferă să fumeze țigări electronice comparativ cu țigările obișnuite – 10,1% versus 9,8%.

În momentul actual, produsele din tutun încălzit sunt cunoscute de o cincime din elevii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani (128.206 copii) iar 15% dintre cei care recunosc produsele, afirmă că au devenit deja consumatori curenți. 19.293 de copii cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani au folosit produse din tutun încălzit în ultimele 30 de zile și 51.033 de copii au folosit țigări electronice în ultima lună.

În total, procentul elevilor de 13-15 ani care au consumat vreodată măcar un produs din tutun (inclusiv produsele din tutun încălzit) a crescut în 2017 față de 2013 cu 7,5% (de la 35,9% la 38,6%). În rândul fetelor, această creștere este  și mai îngrijorătoare: cu 17,4%, de la 31% la 36,4%.

Articolul 13 din Convenția Cadru privind Controlul Tutunului, ratificată de România în 2005, cere interzicerea completă a publicității, promovării și sponsorizării în favoarea tutunului.

Un studiu realizat în 23 de țări dezvoltate și 30 de țări în curs de dezvoltare a demonstrat că interzicerea tuturor formelor de publicitate reduce consumul de tutun cu 23,5%.

Cele peste 350 de organizații medicale, academice, non-guvernamentale reunite sub platforma Inițiativei 2035 Fără Tutun au solicitat permanent autorităților române să îndeplinească obligațiile legale asumate de România prin tratate și legi și cele morale față de generațiile tinere. Prevederile legale pe care le-am solicitat sunt: adoptarea de urgență a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun, modificarea și completarea urgentă a legislației din domeniul reducerii consumului de tutun în ceea ce privește utilizarea produselor din tutun, nicotină sau țigări electronice în spațiile publice închise, adoptarea de politici fiscale uniforme pentru toate produsele din tutun, adresând vidul legislativ care permite taxarea la niveluri inferioare a produselor noi apărute pe piață, direcționarea taxelor suplimentare aferente în campanii educaționale la nivel național adresate prioritar grupei de vârstă de debut a consumului de tutun-13-15 ani, precum și pentru sprjinirea renunțării la fumat.

 

Care sunt noile metode de promovare a consumului de tutun în rândul tinerilor?

 Utilizarea de arome atractivepentru tineri în produsele din tutun și nicotină, care încurajează tinerii să subestimeze riscurile aferente sănătății și să înceapă să le folosească

  • Produse cu design atractiv, care pot fi, de asemenea, ușor de transportat și înșelătoare (de exemplu, produse în formă de stick USB sau bomboane)
  • Promovarea produselor ca „mai sănătoase” sau alternative „mai curate” la țigările convenționale, în absența oricăror dovezi științifice obiective care să ateste aceste afirmații
  • Sponsorizări oferite celebrităților / influencerilor și concursuri sponsorizate pentru promovarea tutunului și a produselor de nicotină (de exemplu, folosirea de influenceri FB/Instagram)
  • Comercializarea la punctele de vânzare în magazinele frecventate de copii și adolescenți, inclusiv poziționarea în apropierea dulciurilor, gustărilor, rafturi luminoase și atrăgătoare și furnizarea de stimulente financiare pentru comercianți pentru a se asigura că produsele lor sunt afișate în apropierea locurilor frecventate de tineri
  • Vânzarea țigărilor și a altor produse din tutun și nicotină în apropierea școlilor
  • Publicitatea indirectă a produselor din tutun în filme, emisiuni TV și emisiuni online

 România nu își poate permite încă o generație de adolescenți care să cadă victime ale industriei de tutun. O industrie care pretinde că susține libertatea de alegere pentru asigurarea profiturilor uriașe continue – pe seama miilor de români care plătesc cu viața aceste „alegeri” în fiecare an. Este un act necesar de responsabilitate și asumare să ne asigurăm că generațiile viitoare vor crește într-un mediu care să le asigure o stare de sănătate corespunzătoare și ne-expuse unor factori de risc majori.

Susțineți adoptarea Pl-X 587/2019 pentru a proteja copiii și adolescenții României de expunerea la produsele din tutun(inclusiv tutun încălzit) și țigări electronice. Sănătatea generației viitoare depinde de deciziile pe care le luăm acum. Vă mulțumim pentru că sunteți alături de noi în acest demers!

 

Vă mulțumim!

Echipa Inițiativa 2035 Fără Tutun

 

 

 


 

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support