Poluarea atmosferică, o problemă de sănătate publică

În noaptea de 1 spre 2 martie 2020, în București s-au înregistrat valori record la indicatorii de poluare a aerului. Limitele maxime admise au fost depășite chiar și cu 900-1000% la poluarea cu PM2,5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni, provenind de la arderi, de ex.) și cu  800% la poluarea cu PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, având ca sursă praful sau polenul) (conform airly.eu și aerlive.ro).

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. PM2,5 are valoarea țintă anuală de 25 ug/m³, iar pentru PM10 valorile limită sunt de 50 ug/m³ pentru protecția sănătăţii umane și de 40 ug/m³ valoarea limită anuală. Sursele acestor particule sunt:

-naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip, dispersia polenului;

-artificiale: activitatea industrială, sistemele de încălzire a populației, centralele termoelectrice.

Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi prin cele produse de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arderilor incomplete.     

Explicația oferită de instituțiile abilitate să se ocupe de situația petrecută la începutul lunii s-a referit la prezența unui cumul de factori, printre care: arderile necontrolate de vegetaţie, un incendiu apărut la Gara de Nord, arderile de cauciuc  în  cadrul unor practici frecvente de Lăsata Secului, precum şi arderile operatorilor economici.

Acest eveniment nedorit vine și în contextul în care România se află în proces de infringement cu Comisia Europeană pentru depășiri constante ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5), precum și pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului conform legii.

Care sunt sursele poluarii?

Principalele cauze ale poluării atmosferice cu aceste particule în București sunt:

• traficul rutier, prin numărul tot mai mare de mașini existente in capitală, estimându-se la 2 milioane mașinle zilnic prezente pe străzile din București (mașini înmatriculate în capitală plus mașini în tranzit). În plus, efectul desfiinţării timbrului de mediu din 2017, anul cu cele mai multe mașini second-hand înmatriculate vreodată (mai mult de 520 000) se resimte în sănătatea respiratorie a bucureștenilor. Organizația Mondială a Sănătății (O.M.S.) și Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) consideră poluarea auto ca fiind carcinogen de grup 1.
• poluarea generată de construcții ce nu respectă normele de organizare ale șantierelor;
• lipsa spațiilor verzi (Bucureștiul se află mult sub limita UE de 26 m³ de spațiu verde/locuitor).
•  

Efectele poluării aerului asupra sănătății    

Principalele probleme legate de efectele poluării aerului asupra sănătății sunt:

• expunerea copiilor si vârstnicilor, cei mai afectați de poluarea cu PM10 și PM2,5 datorită precarității sistemului imun;
• asocierea cu: cancerul pulmonar, boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, infecțiile respiratorii și boala pulmonară obstructivă cronică (conform Studiului CE Delft, 2018).

Datele O.M.S arată ca una din nouă morți este cauzată de către poluarea aerului. În România, 23.960 de decese premature sunt cauzate de poluare, așa cum a indicat Agenția Europeana de Mediu în anul 2017. Aceasta înseamnă că poluarea aerului omoară de zece ori mai mulți români decat accidentele rutiere!

Putem deci să afirmăm că poluarea este o problemă de sănătate publică.

Institutul Național de Sănătate Publică din București (INSPB) a realizat un studiu pentru perioada 2010-2017, care a demonstrat că în București există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 și numărul tot mai mare de boli grave care afectează locuitorii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).

”În situația în care s-ar fi realizat dezideratele de a scădea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentrația egală cu 20 ug/m³ (limită ce ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2010), locuitorii oraşului București ar fi putut avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani”, se arată în studiu.

Concluziile studiului despre modul în care poluarea din București afectează sănătatea populației sunt următoarele:

• s-a obţinut o asociere semnificativ statistică între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant şi incidenţa totală a îmbolnăvirilor;
• s-a obținut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant – PM10 şi incidența prin infarct acut de miocard, precum și  incidenţa prin infecţii acute ale căilor respiratorii superioare;
• s-a obținut o relație divergentă între decesele prin BPOC și utilizarea autovehiculelor noi;
• s-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică între mortalitatea prin accident vascular cerebral și expunerea la PM10 din aer.

          Procesele patologice  care pot apărea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 și PM2,5 sunt conform aceluiași studiu, următoarele:

– la nivel pulmonar: inflamație, stres oxidativ, progresia şi exacerbarea BPOC , augmentarea simptomatologiei respiratorii, scăderea clearence-ului pulmonar;

– la nivel cardiac: alterarea funcției cardiace, stres oxidativ, creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de ritm, alterarea repolarizării cardiace, creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă, creşterea proteinei C reactive (CRP), creşterea mediatorilor proinflamatorii, activarea leucocitelor şi trombocitelor;

– modificări vasculare: ateroscleroză (accelerarea, progresia şi destabilizarea plăcilor de aterom), disfuncție endotelială,vasoconstricție şi hipertensiune arterială;

– modificări sanguine: reologie alterată, coagulabilitate crescută, tromboze periferice, saturație de oxigen redusă în sângele arterial, risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

De unde vine poluarea cu praf și unde este mai poluat Bucureștiul

            ”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %”, se arată în document.

            Interesant este că un raport al Comisiei Europene arată că sectorul de transport este responsabil în țările din Vestul Europei de 18% din poluarea cu PM2,5, iar în țările din Centrul Europei de circa 10%. Celelalte sectoare care poluează sunt agricultura, energia, arderile de deșeuri și construcțiile .

            Studiul arată și că în centru Bucureștiul este mai poluat.

            Raportul arată și situația dificilă  în care se află rețeaua de monitorizare a calității aerului, aflată la Ministerul Mediului, și faptul că datele măsurate nu sunt complete, deci nu știm cu exactitate cât de poluat este orașul.

 Ce este de făcut pentru a reduce poluarea aerului în București și în alte orașe ale României?

            Conform specialiștilor în domeniul calității aerului, există măsuri concrete care se pot lua atât de către administrații, cât și de către fiecare dintre noi pentru a limita poluarea aerului. Să începem cu noi înșine, pentru că asta va funcționa chiar de astăzi.

            Comportamentul individual al fiecăruia dintre noi are un impact major și imediat asupra calității aerului. Iată câteva dintre soluțiile simple care se pot aplica:

1. Folosirea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.
2. Folosirea în comun a unei mașini cu colegii pentru navetă/deplasare la locul de muncă.
3. Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună(circuit EGR activ, anvelope umflate corect, plăcuțe de frână ecologice etc.).
4. Compostarea resturilor vegetaleîn loc de ardere (care oricum e ilegală).
5. Reducerea numărului de călătorii cu mașina,dacă nu sunt esențiale.

Pe lângă aceste măsuri individuale este nevoie, în mod cert, de intervenția autorităților. Conform specialiștilor și studiilor de specialitate există o serie de măsuri cu impact masiv asupra calității aerului, care se pot lua rapid.

Măsuri de luat de către autorități în termen de maximum 6 luni

1. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilorși a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară (reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului).
2.  Plantarea de garduri vii și tufe perenela marginea bulevardelor și a străzilor (reduc poluanții în suspensie cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant).
3. Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarbape benzină și înlocuirea lor cu suflătoare electrice.
4. Interzicerea, monitorizarea și pedepsirea arderii resturilor vegetale,atât în oraș cât și în satele înconjurătoare.
5. Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme(EGR scos etc., evident, necesită colaborare cu RAR).
6. Crearea unui sistem de zeci de senzori de măsurareîn timp real a calității aerului, dispuși atât în zonele cu trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale.

Măsuri mai complexe dar care pot fi luate de autorități în termen de 6 luni – maximum doi ani

1. Monitorizarea atentă a gropilor de gunoi, a fabricilor de ciment, a incineratoarelorși a arderii oricărui tip de gunoi, precum și monitorizarea atentă a fabricilor din oraș și a tuturor surselor de arderi de gaze (inclusiv blocuri rezidențiale). Dacă se va alege construirea unor incineratoare pentru a înlocui actualele gropi de gunoi, acestea ar trebui să folosească tehnologie de ultimă generație.
2. Monitorizarea atentă a șantierelorde construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru că praful rezultat de aici rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.
3. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de tufe verzi tot anul, în special rezistente la umbră. Acestea au capacitatea de a reține și filtra praful mult mai mare decât banalul gazon. În plus, ele ajută la biodiversitate.
4. Reducerea spațiilor betonate dedicate parcării la suprafațăși scumpirea parcării pentru a stimula construirea de parcări subterane înlocuite de parcuri la suprafață. Cele un milion de mașini din București parcate la sol reprezintă tot atâtea surse de poluare, indiferent de starea lor tehnică.
5. Realizarea de piste de biciclete și trotinete electricecare să traverseze orașul pe axele sale, pe inelul central și median. Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de 5 kilometri.
6. Investiția masivă în transport în comun electrificatși renunțarea treptată la autobuzele Diesel. Toate autobuzele noi ar trebui să fie electrice, astfel încât în maximum zece ani să nu mai fie niciun autobuz Diesel în parcul auto al orașului.

Măsuri complexe cu strategie pe termen mediu și lung (6 luni – 5 – 10 ani)

1. Realizarea de acoperișuri verzi pe școli și alte imobile, în special în zonele cu densitate mare de locuire. Sunt 7 milioane de mp de terase în București, care actualmente ajung la peste 70C în timpul verii. Utilizarea unei combinații de acoperiș verde și panouri solare semitransparente ar permite mărirea suprafeței verzi a orașului cu peste 30%, cu efect imediat asupra fenomenului de „insulă de căldură” de deasupra orașului, care ridică temperatura și exacerbează poluarea.
2. Plantarea de păduri în jurul orașului și crearea de axe verzi care traversează orașul. Aceste axe pot avea 50-100 m lățime și pot cuprinde piste de biciclete și spații pietonale înconjurate de verdeață, devenind astfel o alternativă mult mai sănătoasă decât bulevardele pline de traficul auto.
3. Instalarea de purificatoare de aerîn creșe, grădinițe, școli, spitale, spații publice. Această măsură ar trebui să fie doar una temporară și luată doar în acele zone în care reducerea poluării aerului nu se poate face într-un termen rezonabil.
4. Investiția în transport public subteranși în metroul ușor de suprafață ca principal mijloc de transport în oraș. Metroul este cea mai eficientă soluție de transport în comun atât raportat la poluare, cât și raportat la consumul energetic.
5. Reconfigurarea traficului de tranzitpentru a ocoli orașul (park&ride, centură, trenuri de navetiști etc.). Aici este nevoie de o strategie a Ministerului Transporturilor, pentru că primăriile nu au capacitatea financiară să execute astfel de proiecte pe cont propriu.
6. Taxarea din ce în ce mai drastică, la nivel local, a mașinilor individualepentru încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun. Taxarea se face în paralel cu luarea măsurilor precedente, treptat, pentru a putea cuantifica impactul fiecărei măsuri în parte.
7. Reconfigurarea orașului pentru pietonalizare crescutăîn zonele cheie de atracție locală (nu doar în centrul orașului). Crearea de poli de atracție în fiecare cartier reduce, în principiu, traficul din oraș.
8. Reconfigurarea bulevardelorpentru a favoriza transportul public în comun, deplasarea cu biciclete și trotinete electrice, precum și lărgirea trotuarelor și a spațiilor verzi gândite ca barieră în calea poluării.

            Evident, doar înșiruirea unor astfel de măsuri nu este suficientă. Ele ar trebui să fie dezbătute în următoarele luni de către candidații la primăriile locale, cât și asumate de către partidele politice care vor da consilierii locali. România nu mai poate aștepta planuri grandioase care durează 20 de ani pentru a produce studii și seminarii pe tema dată în timp ce un sfert de milion de români mor prematur în fiecare deceniu din cauza poluării!

Dr. Carmen Bușneag

medic primar medicină de familie

medic primar medicina muncii

Resurse bibliografice:

1. Legea nr 104/15 iunie 2011 privid calitatea aerului
2. www. anpm.ro
3. www.calitateaaerului.ro
4. www.cnmrc.insp.gov.ro
5. www.insp.gov.ro
6. https://ec.europa.eu/romania/news/20181705_masuri_protectie_poluare_atmosferica_ro
7. www.eea.europa.eu 
8. http://www.hotnews.ro/stiri-digitalcity-22071353-solutii-inteligente-pentru-combaterea-poluarii-londra-chicago-potsdam.htm